17 iunie 2017

Cutie de bijuterii vintage (Miss Gabrielle Ray)

Prima mea cutie de dimensiuni mari (24x18x9 cm), ca de obicei cand incerc ceva nou mi-a dat multe batai de cap :). Ce a fost nou la ea fata de cutiile la care am lucrat pana acum? Am lucrat cu o imagine printata, am vrut neaparat sa pun oglinda mare in interiorul capacului, ceea ce il ingreuneaza si are tendinta sa traga cutia in spate, am tinut mortis sa aiba danteluta, dar nu m-am lamurit cum as putea lipi danteluta in afara de banda adeziva, o idee nu tocmai fericita dupa mine. Pana la urma am imbibat dantela in aracet si am lipit-o asa, e mai rigida dar nu se murdareste, se scutura usor praful de pe ea.



Interiorul cutiei este mai elaborat, am decorat peretii cu servetel si am lipit pe fund plus special negru. Imaginea domnisoarei Gabrielle Ray am vazut-o de la inceput perfecta pentru cutia asta, si plecand de la ea nu am vrut sa folosesc deloc culori. Fotografia usor sepia, albul si negrul, dantela si arabescul din partea de jos sunt suficiente pentru a recrea atmosfera vintage a epocii in care a trait frumoasa domnisoara.


12 iunie 2017

Sequoia Park si Cetatea Bologa

Spre rusinea mea, eu, mare iubitoare de plante, habar nu aveam ca in apropiere de Cluj exista un arbore Sequoia. Noroc cu green, care mi-a deschis ochii cu postarea ei. De-aia tot scriu eu pe unde umblu, nu merg eu prea mult si prea des, dar poate mai inspir pe cineva. Weekend-ul trecut, fiind cald si frumos ne-am gandit sa iesim la munte, si ne-am amintit de Sequoia Park. Am ajuns destul de repede intr-un coltisor de rai, unde am descoperit ca au mai auzit destui de el, numai ca toata lumea venea si pleca rapid. Am fost singurii care am stat mai mult de 10 minute. Asta mi se pare cam ciudat, bati drumul pana acolo, nu poti spune ca erai in trecere ca e oarecum in fundul lumii, zici, aaaa asta e, faci cateva poze, le incarci pe fb si pleci ca nu mai ai ce face. 
Noi am profitat de vremea frumoasa si am stat acolo o jumatate de zi, la un moment dat nu au mai venit vizitatori si eram doar noi, cantau pasarile in padure aiuritor, le-am putut inregistra si pe telefon, ne-am intors odihniti ca dupa o saptamana de somn :)


















Cred totusi ca sunt doi ingemanati... 












Aici este o crenguta de tisa, arborele sequoia este inconjurat de mai multe specii de conifere rare.

Pe drumul de intoarcere ne-am oprit si in Bologa la cetate, mai bine zis la ruinele care din pacate se pare ca nu mai prezinta interes pentru autoritatile locale. Pacat, pentru ca si aici am intalnit mai multi vizitatori. Despre cetate se gasesc informatii pe internet, eu vreau doar sa precizez ca aceasta cetate care strajuia candva un drum important a apartinut printre altii si lui Mircea cel Batran, care a si folosit-o ca loc de refugiu. 









5 iunie 2017

Alba Iulia

Daca tot am avut cateva zile libere am vizitat intr-una din ele Cetatea Alba Iulia. Ne-am oprit acolo anul trecut dar nu am putut sta prea mult fiindca eram in trecere, vreo ora cred ca am ramas, si ne-am dorit sa revenim sa vedem totul in ritm molcom, cum ne place noua :) Daca ne place intr-un loc stam cat mai mult acolo, mai bine mai putine locuri vazute dar petrecut timp de calitate, zic eu. Asa ca ne-am luat picioarele la spinare si am stat o zi intreaga in cetate, ne-am fotografiat langa toate statuile, si sunt destul de multe, am intrat in Sala Unirii si in micul muzeu etnografic din aceeasi cladire, am vizitat ambele catedrale, cea ortodoxa si cea romano-catolica, am intrat si am iesit pe toate portile cetatii, pe podul mobil si ne-am plimbat in nestire pe alei. 
Intamplarea a facut ca in acea zi sa inceapa si zilele orasului, asa ca a fost putin mai aglomerat decat ne asteptam. 














 












In ultima fotografie se vede un detaliu care mi-a placut mult, toti vanzatorii ambulanti au niste carute de secol XIX, mult mai bine integrate in peisaj decat niste tarabe.

3 iunie 2017

Blue butterfly box

Cutiuta asta mi-a pus rabdarea la incercare :) Am cumparat-o din cauza funditei de pe capac, mi-a placut mult cum arata, si oentru ca exteriorul era deja decorat am decis sa il las asa simplu si sa pun servetel doar in interior. Toare bune si frumoase dar dupa ce a fost gata am tinut-o cateva zile deschisa si m-am trezit ca nu mai pot sa o inchid. Asa arata cutia initial, fara nici un sistem de inchidere, se aseza capacul peste partea de jos: 


 Cu chiu cu vai (si cu ajutorul sotului :) am reusit sa elimin cantul cutiei, sa revopsesc muchia si sa ii pun balamale si inchizatori, asa ca in cele din urma a devenit utilizabila. Ce s-a intamplat? Desi sunt declarate a fi din lemn, de fapt sunt facute din placaj, iar placajul s-a umflat din cauza acrilicelor (aici am incercat acrilicele de la Lidl, m-am lamurit cu ele) care totusi sunt vopsele pe baza de apa.
 




31 mai 2017

Agrafe din scoici

In vizita pe plaja din Spania evident ca am cules scoici, daca adunam tot ce imi facea cu ochiul cred ca mai luam un bagaj la avion :) Le-am ales pe cele mai mari pentru a face niste agrafe pentru vara, am gasit trei bucati superbe, nu le-am prelucrat in nici un fel, asa cum zaceau deja sparte pe nisip au fost perfecte:


 Le-am lipit cleme pe spate si le-am lacuit si gata, sunt de dimensiuni medii, cea din stanga are 8x3,5 cm.


25 mai 2017

Modelaj din aluat cu sare

Toate avem incercari ratate, nu-i asa? Numai ca de cele mai multe ori le dosim pe undeva, nu vorbim despre ele, pentru ca nu avem un rezultat demn de afisat pe blog. Ei bine, de data asta m-am hotarat sa scriu despre un esec, poate ca o sa ajut pe cineva sa nu repete greseala mea. 
Am primit cu drag provocarea zanei verde, de a modela figurine si margelute in aluat. Nu prea ma vedeam modeland figurine, dar am zis ca nu-i bai, niste margelute tot reusesc sa fac. Am cautat cu mare elan o reteta pentru aluat, si m-am oprit la aluatul cu sare, pentru ca parea cel mai usor si rapid de facut. Am luat o reteta repetata peste tot, promovata pe bloguri si site-uri in romana si engleza ca fiind foarte buna, nu crapa, este durabila si usoara, am adunat rapid ingredientele, ca ce mare lucru e sa amesteci sare cu apa si faina. Ei bine, poate ca e mare lucru, pentru ca mie nu mi-a rezultat deloc ceva durabil. 
Am decupat cateva forme, unele s-au spart cand am incercat sa le intorc pe partea cealalta, celelalte au crapat toate, desi nici una nu a fost mai subtire de 1 mm. Am modelat cateva margelute, ele arata mai bine, dar totusi au mici fisuri. Am mers mai departe, le-am vopsit cu acrilic, dar a trebuit sa ma misc rapid pentru ca se dizolva aluatul sub vopsea. 
Concluzia mea este ca e bun pentru joaca, pentru modelat ceva cu copiii, dar nu pentru obiecte care vor fi purtate pe strada, cum am avut eu de gand. Asta e, mai caut, o sa incerc si alte retete de aluat, pentru ca acesta fara suparare mi se pare o gluma. 
Va arat si rateurile, ceva o sa fac cu ele pana la urma dar nu ce intentionam, si va rog sa nu va distrati de talentele mele la pictura :) pestisorul vroia sa fie un sumatran dar numai asa ceva nu a iesit. 




21 mai 2017

Malaga

Mult-asteptata parte a doua a vacantei din Spania :). Din Valencia am alergat in Malaga, nu la propriu ca e mult prea departe, dar si acolo ne asteptau prieteni dragi asa ca am impartit vacanta in doua. Am petrecut si acolo cateva zile minunate, am vazut locuri fabuloase, nu exagerez defel, si ne-am intors obositi dar cu sufletul plin. 
Ne-am plimbat o zi intreaga intr-un colt al orasului, eu iubesc marea asa ca am ales zona portuara, am urcat mai intai la fortareata Gibralfaro.


La coborare este amenajat un punct de unde poti admira jumatate din oras, El Mirador, unde ne-am oprit si am facut nenumarate fotografii. Am remarcat ca desi nu era inca sezon turistic era destul de aglomerat, si auzeai toate limbile pamantului, cel mai putin spaniola :) 
De aici de sus am remarcat arena de corrida, o traditie antica ce a supravietuit doar in Spania. 





Pe malul marii, in prelungirea portului au amenajat foarte frumos un loc de promenada, ei ii zic Passeo Maritimo, au ridicat si un perete de sticla intre mare si pasajul propriu-zis. Daca la inceput mi s-a parut ciudat si nepotrivit, adica eu am venit sa vad marea si intre mine si mare este ceva ce blocheaza accesul, am inteles rostul lui dupa ce l-am depasit. Era o zi frumoasa si linistita, dar o "briza" ca acolo nu am mai intalnit pana acum pe timp frumos. E ok, poti sa treci de el si sa cobori pe plaja, ceea ce am si facut.





De cand am aflat ca in apropiere se afla Caminito del Rey, nu am avut liniste pana nu an rezervat bilete. Atentie pentru amatori, biletele se cumpara exclusiv on-line, se printeaza si se prezinta la intrare. Se intra in grupuri mici, ora de intrare trebuie respectata, accesul este permis doar cu incaltaminte adecvata, iti verifica tinuta la intrare, primesti casca si ti se face un instructaj. Am vazut locuri in care este prezentat drept cel mai periculos canion din lume, nu stiu daca e asa pentru ca nu am vazut toate canioanele din lume :). pot doar sa spun ca nu ai ce cauta acolo daca ai rau de inaltime. O buna parte din traseu este pe poduri suspendate la mare inaltime, inaltimea maxima este de 104 metri. Daca iti vine rau cand te uiti in jos esti pe cont propriu, traseul este lung si unidirectional, cam 8 km in cea mai mare parte in panta descendenta. 2,9 km mergi pe poduri. Am vorbit destul, asa ca va las cu fotografiile si tac. 





Asta e asa, sa ma dau mare :)










Ultima fotografie este facuta dupa iesirea din canion, se aduna trei rauri intr-un lac cu ape turcoaz, mie mi s-a parut din alt film, parea iesit din zonele tropicale. 

Am vizitat si un sat de munte, Mijas, parca scos din cartile cu povesti, casute mici si albe, terase cochete cu masute pictate, calesti si magarusi care te invitau la plimbare. Inca nu am reusit sa inteleg cum poate sa ramana totul de un alb imaculat, pereti si strazi, cand parcarea era plina cu autobuze turistice iar traficul destul de aglomerat. 







In ultima zi ne-am dus intr-un targ de vechituri, nu stiu daca am mai spus dar ador asemenea targuri, din pacate nu am fotografii pentru ca nu am luat aparatul cu noi. Am ratacit pe acolo o jumatate de zi, am facut si cateva achizitii, dar ne limita bagajul de avion, ca de finante nu mai vorbesc :)